Daca intreb cu cine o sa votezi, aud numai: cu Crin Antonescu. Si parca vad cum in turul al doilea apar B. si G., ptiu!
Noi chiar votam cu Crin! Pentru ca ii place de Bulgakov.
Da, d-aia se duce tara asta de rapa :P
What do you hope to find
When you're down in the pig mine?
De fapt puteti sa nu votati, nu-mi pasa :)) De alegerile voastre.
E ca si cum nu vrei sa faci niciodata anal, dar iata, intr-o rea seara se intampla ca a alunecat "din greseala" si ce dracului sa mai zici. Si-apoi, daca zarurile au fost aruncate, ramai in pozitia aia si plangi, dar nu doar pentru faza in sine, ci pentru tot. Bulgarele de zapada e tot mai mare si se face un ghem de mizerii scoase de pe te miri unde -aproape ca uitasei de ele- ca azi cand ai golit aspiratorul si nu-ti venea sa crezi. Ca ai trait cu toate alea in casa.
In viata.
Si da-ti seama ca prea mult nu poti ramane nici asa, adica in pozitie. Nu-ti permiti sa te gandesti la altele pana cand ala ti-o tot trage... poate naibii te obisnuiesti si n-ai vrea asta. N-ai vrut nimic din ce e. Si inca nu vrei nici sa accepti, o fi faza de negare, nu-ti pasa cum se numeste. Ca daca ajungi in canal iti zic eu ca nu-ti pasa ca te numesti om fara casa sau aurolac sau terminat sau ratat sau doar prost ghinionist. Au si cuvintele limita lor, uneori nu ajuta. Sa definesti rahatul in mod sigur ca nu. Nu mie pentru altii.
Ce tot scriu si eu, bine ca n-am gasit o comparatie mai fericita. Cand esti nefericit nu gasesti comparatii fericite. Si lasa nefericirea, dar restul. Nervii si neputinta si sa nu-ti vina sa crezi si dupa ce crezi sa nu realizezi ca... se mai poate schimba, si dupa ce si asta, nu stii cum si tot asa, habar n-am pana cand, dar sper sa nu dureze mai mult. Decat pot. [...]
Ah, ideea era ca nu-mi prea mai vine sa rad. Chiar nu. Drept pentru care pun telefonul pe liniste si-l bag in poseta aia pe care nu mai am la ce sa o asortez ca din greseala am aruncat plasa cu pantofii de duminica, apoi sign out la mess si delete la adresa blogului din bara de sus. Usa cred ca o pot lasa linistit deschisa, de-o cafea sambata dimineata probabil ca voi mai avea chef. Cel putin asa sper.
Dar altfel... nu prea. Ca desi pare ca ma plang mereu, acum chiar imi vine si chiar mi se pare ca am de ce. Iar eu, de la o vreme incoace, am ajuns sa urasc sa ma plang, mai bine-i ascult pe altii. Dar acuma imi vine mie si nu vreau, si nici sa-i ascult pe altii. Nu pentru ca nu-mi pasa, ci pentru ca momentan nu pot sa-i ajut cu nimic -ca am zis, nu-mi mai vine sa rad- si cred ca nici ei pe mine. Asa ca asta e. Mdea, ce porcarie ca asta e, putea sa fie alta. Si mai naspa :))
Ar fi trebuit sa nu incep niciodata cu adevarul ala de rahat, acum ia te uita ca mi l-am zis si mie. Dupa ce m-au mintit altii. Ca si cum nu era suficient, unii cu care n-am nici o treaba la modul... afectiv, si-au prezentat intentiile rele sub acoperire. Vor si-astia sa mi-o traga unde n-am chef. Si futu-i, culmea e ca io chiar sunt in pozitia aia si parca astept.
Deci ce sa mai, am pierdut coloana aia. Vertebrala, ca pe-a infinitului, niciodata. Infinitul e al meu si la fel cele patru zile de dupa el, sa va fut in gura pe toti aia care ati vrut sa mi-l luati.
N-are leg cu nimeni de pe blog sau dintre omii faini, numai ca tocmai pt ca sunteti faini n-am nici o vointa sa va raspund la telefon sau altundeva. Ca mizeriile trebuiesc tinute acasa si deocamdata mai am o casa. Mica dar incap toate, ma pricep la inghesuit. Deci d-aia. Cine are rabdare, sa mai aiba. Ca poate nu-i dracul atat de negru, dar futut in gura sigur o sa fie si asta, cat de curand. Mnah.
Ce chestie, m-am trezit azi ca plangeam cu capul pe birou, ca pe vremea cand ma scotea maica-mea din sarite si voiam sa mor :) E asa... aproape totul de naspa ca nu-mi vine nici ei sa-i zic. Poate in loc sa o scot din sarite s-ar pune si ea sa planga, si acuma chiar nu e rost sa-mi mai fie mila de nimeni. Plus ca acasa nu mai e nici un birou. Daca stiam ce-ajung, nici n-ar fi fost vreodata, incepeam direct cu raritul de sfecla. Bla bla bla. Presupun ca nu vrea nimeni o lista cu melodiile pe care m-am smiorcait eu de s-a auzit de afara. Unde nu mai era decat toamna.
"Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum."
Ana Blandiana
Si daca pomii nu, macar ochii. Tot verzi si neplansi.
Numai de Vodafone nu mi-a mai fost mila... pana azi. Am incarcat tel si aia saracii au inceput sa-mi trimita o groaza de mesaje cu tot felul de bonusuri si consursuri, mi s-a rupt inima acolo, in bucatarie. Si-n partea stanga, pe mijloc se rupe doar cand pleci tu. E mai bine cand vii decat cand pleci :D
Cum incearca si ei sa fie bine, adica astia de la Vodafone. Sunt si ei constienti ca ne fura si ne mint si ne iau pielea de pe noi :))), dar incearca sa pastreze aparentele, oferind bonusurile alea multe si toate penibile. Doamne ce trist, voiam sa le dau sms inapoi ca NU. Nu ce? Nu mai faceti asta.
Cum poate sa-mi fie mila de toata lumea si mai nou de companii?!? Gata, trebuie sa incetez, pana la salariu nu mai am voie sa cheltui mult, si daca mi-e mila incep sa iau cadouri. Nu-mi va mai fi mila de nimeni. Cateva zile :))
Sau de Mos Craciun sau de cainii din curte sau de toata planeta, de planeta in sine si de bietul Univers, toti niste terminati tristi. Si de moarte mi-e mila, cum o blestema toata lumea. Dar ea ce sa faca? Are si ea... un suflet :( Hai acuma pls, sper ca n-ai de gand sa-ti fie mila si de moarte si... nu nu, lasa. Mori, moarteo!
Am visat ca venise cineva la mine -un barbat destept, dar nu mai stiu cum il chema- si povesteam despre Marte Rosu, numai ca eu tot il intrerupeam cu intrebarea: dar nu ti-e frig aici? Si pana la urma ne-am mutat in camera, cred ca urma sa facem sex dar a sunat ceasul. Biologic, si nu mai fac sex, doar copii :)) Glumesc, dar normal ca daca cineva mi-ar vorbi 5 ore despre Marte Rosu mie apoi mi-ar veni sa fac sex cu mintea lui.
Am murit putin cand m-am trezit, ca am dat sa aprind lapul si vezi sa nu, era mort. Am mai incercat o data, dar degeaba, insista sa nu-i semene lui Lazar. Atunci am cazut pe ganduri si m-am lovit de folderele mele minunate cu muzica, de videoclipurile geniale furate cu downloadhelper [merci Piticu] si pozele... de cand am fost fericita. Eu n-o sa mai fiu fericita, asa ca e important sa-mi ramana macar o dovada, fie si atat de fragila.
Iar toate alea nu mai erau, era doar un ecran negru si am vrut sa mor. Si-apoi revolta ca daca pe bune o sa mor, nici in capul meu nu va mai ramane nimic, ci totul ster, sters, si da-i si fute-l in gura pe Univers, dar apoi mi-am adus aminte ca am scos ceva din priza azi-noapte, exact, incarcatorul de la lap. Care dupa aia a pornit, am introdus parola si daaaa, toate sunt la locul lor. De fericire, mi-am facut o cruce.
Mai bine faceam un back up.
Cel mai frumos lucru pe care l-am vazut azi: "umorul tau e de groaza. adica citesc, imi vine sa rad, si pe urma nu imi vine sa cred ca am ras la asa ceva. :)))" Mie mi se intampla la fel cu viata, adica traiesc, imi vine sa plang, si pe urma nu-mi vine sa cred ca nu pot sa renunt la asa ceva :)))
"You didn't change the locks. = N-ai schimbat lacătele.
Pentru că, nu-i aşa, casele se încuie cu lacăte. Apoi laşi podul peste canalul de apărare şi pleci la cruciadă."
Iti dai seama ca eu nu stiu engleza, adica nah, stiu asa cum stiu italiana romanii care joaca un sezon in tara lui Eco. Exagerez, stiu mai mult dar castig mai prost.
Voiam sa spun ca nu-s in masura sa rad de perlele altora cand traduc en-ro, si nici n-o fac. Eu rad de faza cu lacatul si cruciada, mi se pare super amuzanta. Dar fac pariu ca daca mai erau o suta de omi cu mine-n camera, tot singura m-as fi hlizit.
Casa ca o magazie; pai si-asa zicea Carlin ca de fapt avem depozite de stuff, asa ca un lacat n-ar fi tocmai rau de pus :D
Maine, daca ma simt bine, pentru ca sunt balanta si niciodata nu-mi dau seama cum ma voi simti in urmatorul minut, d-apoi a doua zi, o sa fac o fapta buna. Da, deja stiu ce anume. Pentru ca azi am vrut sa moara niste oameni, am fost la un pas de a ma ruga pentru asta :)) si deci sa stergem datoria. Nu, nu cred ca asa functioneaza lumea, doar ma amuz si-mi pare rau ca am amanat chestia aia pe care trebuia sa o fac de ceva vreme.
Tot citind bloguri mi-am dat seama ca n-am cum sa fiu fericita, sau ca inteleg in ce consta aceasta: sa ai un sot care sa ti se para rupt din soare, sa ai bani pentru cumparaturi si niste copii sanatosi. Toti cei care n-au chestiile astea nu prea imi par fericiti, cel putin nu din scris.
Bai si stai sa te gandesti: asa simplu? Si iarasi rad, ca-mi aduc aminte de faza aia din Pendul [geniala carte scrisa de Umberto Eco, aceasta e de fapt o insemnare platita de el unde trebuie sa-l laud de trei ori dar fara sa se prinda nimeni] cand zicea ca lumea voia sa inteleaga ce trebuie sa faca si cum sa se comporte si ce sa astepte, dupa care a venit Iisus pe pamant si-a zis: iubiti, credeti, sperati* si veti mosteni Imparatia si veti trai vesnic.
La care oamenii: doar atat?!? Neah, nu se poate sa fie atat de simplu, lasa-ne cu mizeriile astea, stim noi ca musai lucrurile sunt mai complicate, mai dramatice, mai mai mai... ceva! Si l-au crucificat.
Asa si eu cu fericirea, cum adica, trebuie doar sa ma marit, sa nasc pui vii si sa am un job mai bine platit? Hai lasa. Si i-am facut pe toti oamenii taNpiti :)))
Pentru ca iubesc, dar nu cred si nu sper, d-aia. Cum sa cred ca ala o sa mai vrea sa faca sex cu mine cu aceeasi pasiune din a doua noapte? Ca-n prima e cam naspa, eu abia obisnuindu-ma cu chestia lui nemare :)) Cum sa cred ca n-o sa ma scoata din sarite dupa cativa ani cu prezenta lui, aceeasi prezenta, neschimbata? Decat in rau. Cum sa cred ca n-o sa se dea secretara la el si el n-o sa se dea mai incolo? Cum sa cred ca nu voi avea un coleg de munca genial care va sti cu Universul si o sa stau sa vorbesc foarte mult cu el, atat de mult incat iata, e dimineata si noi n-am terminat discutia dar ne dau receptionerii afara pentru ca e platita camera doar pana la amiaza. Cum sa cred ca n-o sa fiu o mama cretina care o sa le puna copiilor in carca toate chestiile pe care n-a reusit ea sa le faca? Si da-ti seama ca pana acum n-am reusit nimic :)) Ma rog, aici ar dura ceva sa-mi dau seama cu ce anume trebuie sa-i presez, pentru ca n-am stiut niciodata ce doresc sa reusesc. In afara ca vreau sa fiu nemuritoare. Cum sa cred ca maica-sa n-o sa bage strambe si sora-sa n-o sa vina la noi sa ceara bani ca uite, ea nu se descurca si noi trebuie sa-i dam, ca Geta e sora-sa si eu nu inteleg sentimentul, neavand frati. Scarba de mine. Cum sa cred ca atata lume divorteaza dar mie n-o sa mi se intample, si daca nu mi se intampla si mai rau, voi avea o casnicie nefericita si nici unul dintre noi nu va avea tupeul sa se elibereze. Cum sa cred ca Doamne fereste copiii mei vor fi mereu sanatosi, cand nu pot eu controla asta? Cum sa cred ca in mod sigur tot binele nu se poate transforma in tot raul? Cum sa cred ca sigur voi ramane eu, cu toate ale mele si nu ma voi transforma in alta persoana, una care inghite tot felul de mizerii si o duce dintr-un compromis in altul in numele fericirii? Ca da, recunosc ca se poate sa fiu fericita si-n felul asta, atata ca n-as mai fi eu.
Pentru ca am iubit si credeam ca e bine. Si cand a plecat ala, nu mai conteaza ca am zis eu sa plece sau a plecat el singur, am zis ca mi se darama lumea si mor. Dar iata, n-am murit si lumea e mai mare. Si daca aveam la momentul ala cinci credite si tot atatia copii, nu cred ca ar mai fi fost la fel de simplu sa ne zicem pa. Ar fi fost... mai complicat. Si nu sa trec eu printr-o despartire mi se pare cumplit, ci sa nu cumva sa sufere altii din cauza, din cauza ce? Ca nu-s capabila sa ma sacrific pentru altii?
Nu-s, pentru ca vad parinti care s-au sacrificat si apoi copiii aia s-au facut mari si au plecat si au viata lor. Iar parintii, ce? Ce s-a ales de ei si ce-au facut in viata asta? Au facut bine, da. Sau poate as fi. Ca atunci cand l-am pierdut pe Bamse am plans trei luni in fiecare noapte. D-apoi sa fac eu un panter mic si sa... aiba febra si sa-l doara, normal ca as plange si m-as criza toata. Deci poftim, sursa de nefericire :D Si chiar daca ar fi sanatos tun samd, eu m-as uita la el si as sti ca va muri la un moment dat, ce mai ramane din omul ala? Nimic? Nu e corect. Si mi-e groaza. Sau poate e cum zic ei si ajunge... in iad, ca eu l-as invata sa fie liber, si a fi liber nu consta in a tine post impus si in a nu face sex decat cu o persoana pe viata. Si daca im wrong si-l trimit direct in cazanele cu smoala? Si daca... de fapt nu-s capabila sa iubesc, ci doar sa posed si-o sa fiu geloasa si nervoasa si mai stiu eu cum? In loc sa-l las pe omul ala uneia de treaba il iau eu si iata ce necazuri ii aduc apoi.
Si-uite asa ajungi sa te uiti la un om si sa anticipezi tot rahatul ce ar putea urma si zici ca te doare capul si pleci acasa. Ca lasa...mai bine lasa.
Dar cica eu ma numesc pesimista. O fi pesimism sa crezi ca-ti vor muri copiii, sau ca pana atunci TU vei muri si le vei provoca dureri ingrozitoare de suflet. O fi pesimism sa crezi ca e cam tehnic imposibil ca doi oameni sa se suporte zi de zi si noapte de noapte pe o perioada de cincizeci de ani daca ne lasam amandoi de fumat.
Si libertatea fiecaruia... stiu ca toate maritatele tipa ca vai, dar ele sunt libere, numai ca nu sunt. Pentru ca omii au orgolii si au asteptari si toate, iar tu, stiind bine ce se cere, incerci sa dai. Dar nu-ti reuseste mereu, pentru ca nici tie fata de tine nu-ti reuseste mereu sa-ti dai. Si doar stiai bine ce vrei :))
Mai ramane faza aia, cum spuneam eu, ca te iei cu cineva in termeni de prietenie si intelegere, construiesti o chestie samd, NU vii cu pretentii de iubiri marete si vai fara tine nu pot respira si esti jumatatea mea. Stati linistiti ca nu veti muri doar pe jumatate cand va veni tipa cu coasa, ci chiar intregi, asa ca nu as putea zice nimanui ca e jumatatea mea. Mi se pare asa o jignire, dar am obs ca voua va place. Da, cunosc mitul ala si stiu de unde vine alintatura, but oh well. Prefer iepuras decat jumatate. Bine, eu nici nu prea arat ca o jumatate de om, poate de aia :))))) Stai ca am deraiat.
Da, ramane si varianta asta, dar in afara ca faci sex... eu nu vad de ce nu m-as muta inapoi la mama. Ca tot prietene suntem si tot am putea construi ceva... adica ea a construit, mai trebuie eu sa ma ocup de finisaje :)) Si iata, inca mai rad la glumele ei si am invatat cum sa trec peste crizele de nervi si stiu ce-i place si stiu cum o pot mitui samd. Pentru ce e necesar ca prietenul asta sa fie barbat? Pentru sex, dar asta se poate rezolva, adica e ultima chestie de care sa-ti faci griji. Mnah, deci tot nu inteleg, deci tot trebuie iubire si deci tot nu mai sper cred. Ca ramane la infinit.
DAR AS VREA.
Nah, eu poate nu inteleg faza asta cu copiii prin care tu brusc incepi sa-ti traiesti viata... fiindca mie mi se pare omul ala, el, mai important. Decat orice. Si asta scrie si-n zodie, ca vreau sa-l transform in zeu :) Adica el e... el! E cu mine si e asa fain si.. ramane pana la capat. Pe copii i-as iubi de numa, dar ei ar fi ceva din mine si din el :) care la un moment dar ar pleca si-ar avea treburile lor. E ca si cum pe copii i-as iubi un infinit si pe el un infinit si patru zile :) Nah, acuma mi-ar sari toate mamele in cap ca n-ai cum, ca pe copii ii iubesti cel mai tare din lume etc. Asa o fi, eu deocamdata cred altceva.
Vreau doar sa spun ca nu imi lipsesc copiii, dar el imi. Si el acela nu exista, exista doar niste barbati care sunt si ei oameni ca mine... cu care pana la urma ma voi marita si probabil voi scrie pe blog ca in sfarsit am gasit fericirea si vai ce frumos este totul si-o sa pun poze emotionante.
Dar eu in mine o sa stiu mereu ca asta nu e totul si nu in asta consta fericirea definitiva si sunt alte lucruri mai importante in Univers. Pur si simplu Universul si toata... chestia asta nu se reduce la cina unde esti inconjurat de familie. Poate sunt doar foarte egoista, merge si asta.
As vrea ca omul ala sa nu spuna ca eu sunt viata lui si ca traieste prin copii. As vrea ca dupa ce avem toate astea, el sa ramana si el. Distinct, el-fiinta. Si sa spuna uneori ca "doamne ce singuri suntem" desi e cu mine in brate, pentru ca eu as intelege si nu m-as supara. Suntem singuri. No matter what. Dar recunosc ca e mai fain cand discuti despre asta :) cu ala fainul.
Si logic ca toata lumea se sperie cand spun asa, pentru ca omii vor sa fie mintiti, vor sa te vada cum zici aberatii fara acoperire, juraminte si tot restul. Iar eu sa-mi bag adevarul in cur :))))) Sau sa mor cu el de gat, tot aia.
In lumea pe care as construi-o eu, as face ca din 10 in 10 ani sa se dea restart la asta cu iubirile de persoane de sex opus. Adica sa stii tot ce-a fost, dar sa se dea restart fix la sentimente. Si-apoi daca iti vin iarasi, foarte bine, ramai acolo. Daca nu, du-te. Iar in lumea asta nimeni nimeni nu s-ar supara, ar fi toti liberi. Si tot singuri, nici macar eu nu-mi imaginez o lume unde am fi altfel decat singuri.
Doar aia de dupa. Care nu stiu daca exista dar vreau sa fie. Si e nicicum. Dar eu cum voi descoperi nemurirea aici, la nivel fizic, din pacate nu voi afla niciodata adevarul :))))))) Si-nca nu m-am apucat de citit ca lumea Marte Rosu :D Stai sa vezi dupa :))))))
V-ati kkt pe voi si nu prea mi-ati dat mailuri, dar e ok :)) Am anticipat si asta, doar sunt pesimista :P
OMG, ACUM VAD: IT'S FRIDAYYYYYYYYYYYYY AGAAAAAAAINNNNNNNNNN!!!!!!!!
Mnah ca s-au apucat astia sa refaca tablourile celebre, n-o sa mai am noroc sa-mi spuna nimeni ca "macar ai fi fost sursa de inspiratie pentru pictorii de candva" :))
remusgrecu.wordpress.com/1new/
A luat premii etc, am impresia ca a fost coleg cu niste prieteni de-ai mei, dar irelevant [stiti voi faza: am un unchi medic si unul castigator de Nobel, maica-mea e creatoare de moda si taica-meu a inventat roata. cam atat despre mine]
Si nu, nu reusiti sa ne convingeti. Suntem in continuare la dieta!
We love skiiiiinnnnnnyyyyyyyy, mwuahahahahaha.
Dar proiectul e misto. Hai pa, grasilor.
Vai de mine, iarasi am deschis ejobs. Poate cobesc naibii si ma dau astia afara :)) Voiam sa vad daca sunt joburi sau e criza, cum tot aud. Sunt joburi, dar doar pentru oameni foarte prosti sau foarte experimentati. Pentru desteptii ca mine nu sunt :)))))
Cel mai mult ma enerveaza aia care spun ca trebuie sa stii Outlook. Pai ia te uita, nu stiu, pentru ca folosesc Thunderbird. Se pune?
Si daca stiti toti de toate, pentru ce ma sunati pe mine sa ma intrebati cretinisme din Excel? Sau astea sunt asa, cand te angajezi declari by default ca stii Excel si Word si... Outlook? Stai ca acum imi dau seama, tipele astea au fost la facultate cu mine si ele ma suna :)) Da, dar ce conteaza, ele si-au dat licenta fix in anul in care trebuia si apoi au rezistat psihic la lucrul ala imputit si... gata. Ce conteaza ca de fapt au trecut ca gasca prin apa prin cursurile de Excel. Si da-ti seama daca din astea nu le-a ramas nimic in cap, d-apoi din teoriile economice. Hai va rog intrebati absolventii de finante de ce a venit criza si veti observa ca habar n-au. Dar m-au umilit pe mine ca nu imi dadeam licenta :)) Ma pis pe finante si pe toate facultatile de economie. Sunteti toti niste cretini.
Ce-mi place asta cu sunteti toti niste cretini, imi zic si mie cand nu stiu sa fac ceva si trebuie sa apelez la altii. Sunteti toti niste cretini si eu de acord. Ca sunt cea mai mare dintre :)) Stii SQL? Pai vezi ca esti cretin? Stii care-i faza cu Universul asta? Pai vezi ca esti cretin. Poti tu sa stii orice, esti cretin pentru ca mori. Toti muritorii sunt niste cretini, da, dar unii sunt mai bine platiti decat altii :)) Si eu nu ma aflu printre ei ca n-am rezistat. Psihic. Imi venea ori sa plang ori sa tip, in general le pot face pe ambele in acelasi timp, dar dupa ce incepuse sa ma doara si capul ma limitam la a plange.
Ce sa zic, cinci ani a fost bine, stiam ca am salariul mai mare decat cine a rezistat acolo. Dar acuma ia te uita, doua au inceput sa ma depaseasca, hmmm. In conditiile in care mie nu mi s-a mai marit de.. o groaza de vreme, pentru ca e criza si pentru ca eu nu mai am ce sa fac in plus. O sa raman toata viata sa fac asta, bine ar fi. De ce dracului m-am uitat pe ejobs?
Prefer sa ma fac tarfa decat sa ma mai duc la interviurile alea in care eu trebuie sa zic: haideti sa fim seriosi, ne doare in cur pe toti de companie dar ni se face mereu foame si sete si vrem parfumuri, deci ok, ne prefacem, dar... noi intre noi putem sa fim seriosi? Serios sa radem de cat de ipocriti suntem. Cu unii mai merge, dar cu majoritatea nu, fiindca ei chiar cred. Bai si aveam febra, cred ca 39 sau asa, oricum mi-era infinit rau si stateam sa fac niste pivoti absurzi in Excel si apoi niste "analize" de date pe care le puneam frumos in prezentari, iar la urma s-a blocat calculatorul. Si am chemat-o pe tipa aia sa-i spun. Iar ea cica vai de mine, vai de mine, si n-ai dat save, nu? :))))) Ba da, tarfo, normal ca am dat save, am niste probleme psihice si din doua in doua minute dau save. Dar la ce te referi? Ca am facut mai multe, dintre care unele au autosave. Si bun, daca n-as fi dat save, ce? Pierdeam... concursul? Ma notai acolo ca mi s-a blocat dupa o ora jumatate calculatorul si deci sunt descalificata? Pai ce, era calculatorul mumei? In fine, aia a rasuflat usurata cand l-a repornit si vai, toata opera mea era inca ramasa. Ce minunat.
Si-acum sa ne ducem acasa si sa mai transpiram de la amigdalita si apoi sa asteptam infrigurati sa ne sune ei. Sa ne spuna daca suntem buni de ceva. Suntem toti niste cretini. Dupa aia trebuie sa te intalnesti cu alti cretini, sa discuti. Eu urasc oamenii cand nu-i iubesc si astept sa vina sfarsitul lumii, dar da, pot fi o colega de treaba. Mai ales acuma ca am invatat de unde se ia apa calda din Fantanitele alea :))) Si trebuia sa vorbesc in engleza, eu n-am facut engleza in viata mea, dar vorbeam. Ce, am mai trait vreodata? Si iata ca totusi pot trai acum Nu trebuie antrenament pentru nimic, te arunci acolo cu capul inainte, dar sa tii ochii inchisi, totusi. Vorbeam engleza cu ochii inchisi :))) Bine, dar tu poti sa nu mai vorbesti cu accent nemtesc? Pentru ca nu inteleg nimic.
Oricum nu inteleg nimic, nici ce caut aici, nici de ce n-am castigat inca la loto, ia hai bagati-va voi jobul in cur si de fapt intreaga companie. Sunteti toti niste cretini.
Sau cretina aia de la banca. De la cealalta banca, nu dam nume :)) Toata tarfa si desteapta, cica. Iar pe vremea aia nu terminasem inca facultatea, in sensul ca nu aveam licenta luata. Si nici examenul ala imputit. Macar pentru urmatoarele interviuri am scapat de faza asta cu explicatul neterminatului. Terminatilor. De parca eu nu inteleg, cum plm CONTEAZA dimploma daca tu ai ajuns pana la capat minus un examen?!!? Adica voi chiar credeati ca dupa ce-l dau si pe ala o sa devin iluminata si... fac minunatii in birou? Cretinilor.
Doamne, sa vezi ca nu voi castiga la loto si nu ma voi marita cu unu bogat si nu voi mosteni nimic si uite, uite cum voi mai merge la interviuri si-o sa plang ca-s proasta si nu stiu SQL si nimeni nu ma primeste. Iti dai seama ca azi o sa ma apuc sa invat bazele SQL, nu? Si sa iau cursurile alea avansate de Excel de la C., pentru ca eu sunt singurul om de pe lume care mereu e nervos ca nu stie destul de bine Excel. Of doamneeeeeeeee, cat mai dureaza toata asta?
Vorba aluia din Londra, cand mi-a zis ca eu as fi o persoana minunata in alte conditii. Oare se referea ca mereu zic vai de mine cat de scump e la restaurantul asta, vrei ca eu sa nu mananc nimic si sa-mi dai banii ca si cum as fi mancat si plateai? Sau vai de mine ce scumpa e parcarea, nu vrei sa te duc eu in spate si sa-mi dai mie banii ca si cum ai fi venit cu masina? Si el niciodata nu voia, zicea sa mananc si sa ma flendur si sa cumpar si sa cheltui, pentru ca sunt desteapta si o sa fac si eu bani. La un moment dat.
Dar momentul n-a mai venit, si iata-ma aici, in aceleasi conditii, deci o persoana deloc minunata. Ah da, daca taica-meu era fericit pe lume si ar fi trait si acuma iar mama m-ar fi nascut slaba si ma lasa mai mult sa citesc si daca eram super inteligenta si inventam eu SQL si daca ma nasteam cu Excelul in sange si daca ma lasau la filozofie nu la finante si daca eram de-o frumusete orbitoare si daca castigam la loto o suma enorma de bani si daca as fi stiut limbi straine si daca eram prietena cu Umberto Eco si cu Emilie Autumn si daca il aveam sot pe X si daca amantul meu era Nick Cave, da, asa mai zic si eu ca intr-adevar eram o persoana minunata.
Dar nu sunt, asa ca toti sunteti niste cretini :)))))))))))))) Si cine nu vrea sa fie in categoria asta, sa-mi trimita repede un mail ca-s deprimata din cauza asta, de cateva ore n-am nici un mail nici personal nici de la lucru. Unde m-am angajat fara interviu, logic.
